Identitatea digitală va ocupa un rol din ce în ce mai important în interacțiunile dintre întreprinderi, cetățeni și serviciile online în anii următori. Însă, pentru ca aceasta să poată simplifica cu adevărat utilizarea, este necesar să ne putem baza pe mecanisme recunoscute, interoperabile și suficient de fiabile pentru a funcționa dincolo de un serviciu sau de o piață națională.
În această logică se înscrie portofelul european de identitate digitală. Obiectivul nu se limitează la a oferi un nou mijloc de identificare online: acesta deschide calea către noi utilizări care permit utilizatorilor să gestioneze și să partajeze diverse informații sau documente justificative într-un cadru comun și, astfel, să efectueze tranzacții digitale în mod securizat, fluid și trasabil.
Pentru întreprinderi, această evoluție ridică noi întrebări. Cum pot fi integrate aceste noi mijloace de identificare în procesele existente? Ce utilizări se vor putea dezvolta în jurul partajării atributelor și a documentelor justificative? Și, mai ales, cum se poate garanta că aceste interacțiuni rămân simple, sigure și sunt recunoscute în întreaga Europă?
Dincolo de portofelul digital în sine, se conturează astfel o evoluție mai amplă: aceea a unei baze comune capabile să faciliteze interacțiuni digitale de încredere între utilizatori, întreprinderi și servicii la scară europeană, potrivit Barometrului european al încrederii digitale 2026 realizat de Namirial în colaborare cu Xerfi, în cadrul căruia au fost chestionați peste 700 de factori de decizie din Franța, Italia, Spania și Germania.
Se conturează un model comun de încredere în Europa
Deși întreprinderile europene nu avansează întotdeauna în același ritm în ceea ce privește transformarea lor digitală, așteptările lor tind să convergă atunci când vine vorba de construirea încrederii digitale. Dincolo de diferențele de maturitate și de priorități naționale, se conturează treptat nevoia de a se baza pe mecanisme comune.
Rezultatele Barometrului ilustrează această convergență. RGPD rămâne reglementarea cea mai importantă în cele patru țări, menționată de 89 % dintre factorii de decizie din Franța, 87 % din Germania, 84 % din Italia și 70 % din Spania. Originea europeană a soluțiilor constituie, de asemenea, un criteriu important de alegere pe toate piețele: 67 % în Italia, 61 % în Franța, 59 % în Germania și 58 % în Spania.
Suveranitatea și protecția datelor apar, de asemenea, ca atuuri majore ale soluțiilor europene în cele patru țări. Se conturează astfel repere comune în jurul conformității, controlului asupra datelor și originii soluțiilor.
Această convergență răspunde unei realități simple: interacțiunile digitale depășesc din ce în ce mai mult granițele unei întreprinderi, ale unui sector sau ale unei țări. O identitate verificată, un document justificativ sau o informație digitală trebuie să poată fi utilizate în diferite contexte fără a fi necesară reconstruirea încrederii la fiecare nouă tranzacție.
Această logică comună nu înseamnă că toate piețele vor adopta aceleași practici sau vor avansa în același ritm. Ea conturează mai degrabă bazele pe care se vor putea dezvolta servicii digitale capabile să funcționeze împreună la nivel european.
Portofelul electronic european se înscrie tocmai în această evoluție. Dar pentru a înțelege ce poate schimba cu adevărat, trebuie mai întâi să analizăm de ce interacțiunile digitale au nevoie astăzi de o bază comună.
De ce interacțiunile digitale au nevoie de o bază comună?
În prezent, o aceeași persoană poate fi nevoită să-și dovedească identitatea, să se autentifice sau să furnizeze documente justificative de mai multe ori în cadrul aceleiași companii sau de mai multe ori pe zi, în funcție de serviciile pe care le utilizează. Fiecare organizație are propriile procese, propriile cerințe și propriile mecanisme de verificare.
Această fragmentare poate complica utilizarea serviciilor, dar ridică și o problemă legată de încredere, de practicitate și de reducerea fricțiunilor. Atunci când o informație a fost deja verificată într-un cadru de încredere, trebuie neapărat să facă obiectul unei noi verificări la fiecare interacțiune?
Pentru întreprinderi, interesul nu rezidă, așadar, doar în simplificarea identificării. Un astfel de mediu poate contribui, de asemenea, la fluidizarea parcursurilor, la limitarea anumitor verificări repetitive, dar și la facilitarea și sporirea fiabilității tranzacțiilor și interacțiunilor dintre întreprinderi și cetățeni.
În această logică, portofelul digital european își găsește întregul sens: să ofere utilizatorului un mijloc de a dispune de identitatea sa digitală și de diferite atribute pentru a le utiliza, atunci când este necesar, în cadrul serviciilor care le pot recunoaște, păstrând în același timp controlul și asigurând trasabilitatea datelor transmise. În plus, acest lucru permite garantarea fiabilității datelor transmise, un avantaj deloc neglijabil.
Portofelul digital, o nouă modalitate de a-ți gestiona identitatea digitală
Portofelul digital european introduce o evoluție importantă în modul de abordare a identității digitale. În loc să multiplice datele de autentificare și procedurile de verificare în funcție de serviciile utilizate, utilizatorul poate dispune de un mediu care îi permite să-și prezinte identitatea sau anumite informații atunci când acestea sunt necesare.
Interesul rezidă în special în controlul acordat utilizatorului. În funcție de context, nu este neapărat vorba de a transmite toate informațiile asociate identității sale, ci doar pe cele necesare pentru a accesa un serviciu sau a efectua o procedură.
Această logică poate transforma anumite parcursuri digitale. O întreprindere ar putea astfel să se bazeze pe informații sau documente justificative digitale provenite din surse recunoscute, în loc să solicite în mod sistematic utilizatorului să furnizeze noi documente pe care va trebui să le verifice sau să repete anumite etape de verificare.
Prin urmare, portofelul digital nu reprezintă doar un nou mijloc de identificare. Acesta poate deveni un punct de acces la diverse elemente utilizabile în cadrul unei interacțiuni digitale, cu scopul de a simplifica prezentarea acestora și de a spori fiabilitatea verificării lor.
De la identitate la atribute: către noi utilizări
Una dintre principalele schimbări aduse de portofelul digital constă în posibilitatea de a merge dincolo de simpla identificare. În numeroase situații, un serviciu nu are nevoie să cunoască întreaga identitate a unei persoane: trebuie mai ales să poată verifica o informație precisă.
Poate fi vorba, de exemplu, de confirmarea vârstei, a unei calificări, a unei diplome, a unei autorizații etc. Utilizatorul poate prezenta astfel documentul justificativ sau atributul necesar pentru parcursul său, fără a fi nevoit să transmită sistematic mai multe informații decât cele solicitate.
Pentru întreprinderi, această evoluție poate modifica modul de concepere a anumitor procese. În loc să solicite un document, să extragă informațiile din acesta și apoi să le verifice, ele pot recurge treptat la date sau documente justificative digitale a căror origine și autenticitate sunt verificate.
Această logică deschide calea către interacțiuni mai directe între cel care emite o informație, cel care o deține și organizația care trebuie să o verifice. Astfel, ea poate simplifica anumite schimburi, consolidând în același timp controlul asupra informațiilor partajate și securitatea tranzacțiilor digitale.
Însă pentru ca aceste noi moduri de utilizare să poată funcționa dincolo de un serviciu sau de o țară, este necesar ca diferiții actori să fie capabili să recunoască și să utilizeze aceleași mecanisme. Aici interoperabilitatea devine determinantă.
Interoperabilitatea în centrul modelului european
Pentru ca portofelul digital să poată simplifica cu adevărat tranzacțiile digitale, utilizarea sa nu poate rămâne limitată la câteva servicii sau medii izolate. Valoarea sa depinde în mare măsură de capacitatea diferiților actori de a recunoaște și de a utiliza informațiile prezentate în acesta.
Interoperabilitatea permite tocmai crearea acestei continuități. O identitate, un atribut sau un document justificativ digital trebuie să poată fi utilizat în cadrul diferitelor servicii, inclusiv atunci când utilizatorul și organizația se află în țări europene diferite.
Pentru întreprinderi, miza este importantă. Integrarea portofelului digital nu constă doar în adăugarea unui nou mijloc de identificare la un parcurs existent. Ea presupune, de asemenea, capacitatea de a primi, verifica și exploata informații provenite dintr-un ecosistem mai larg, în conformitate cu reguli și standarde comune.
Cu toate acestea, rezultatele Barometrului arată că interoperabilitatea rămâne încă în plan secund printre fundamentele operaționale ale încrederii digitale. Aceasta este menționată de 26 % dintre factorii de decizie din Franța, 25 % din Germania și 33 % din Spania, ocupând ultima poziție printre cei trei piloni ai încrederii în trei dintre cele patru țări studiate.
Această abordare poate contribui la reducerea fragmentării parcursurilor digitale în Europa. În loc să reconstruiască mecanisme de încredere specifice fiecărui serviciu sau fiecărei piețe, organizațiile se pot baza treptat pe un cadru comun și securizat.
Adoptarea: tehnologia nu va fi suficientă pentru a crea încredere
Punerea la dispoziție a unui portofel electronic european nu garantează, în sine, adoptarea acestuia. Iar rezultatele Barometrului arată că întreprinderile europene nu îi acordă încă toate aceeași importanță.
În Germania și Spania, 61 % dintre factorii de decizie chestionați consideră că portofelul digital european va avea un rol important în lupta împotriva amenințărilor cibernetice. Această proporție ajunge la 55 % în Italia, în timp ce Franța pare mai împărțită: 49 % îi atribuie un rol important, față de 51 % care anticipează un rol limitat sau deloc.
Pentru cetățeni, această încredere se bazează în special pe capacitatea de a ști ce informații sunt solicitate, în ce scop și cu cine sunt partajate. Controlul exercitat asupra datelor furnizate devine astfel la fel de important ca simplitatea și rapiditatea tranzacțiilor.
Din perspectiva companiilor, se ridică alte întrebări: cum se pot integra aceste noi mecanisme în serviciile existente? Cum se pot verifica informațiile primite? Și cum se poate menține o experiență suficient de fluidă, respectând în același timp cerințele de securitate și conformitate?
Adoptarea va depinde, așadar, atât de calitatea utilizărilor propuse, cât și de infrastructura care le face posibile. Un sistem fiabil din punct de vedere tehnic, dar dificil de înțeles sau de integrat, riscă să limiteze beneficiile așteptate.
Adevărata provocare va fi, așadar, transformarea portofelului digital într-un instrument utilizat și recunoscut în interacțiunile cotidiene. O etapă indispensabilă pentru a trece de la o infrastructură comună la un adevărat ecosistem de încredere.
De la portofelul digital la un adevărat ecosistem de încredere
Portofelul digital nu poate funcționa izolat. Pentru a aduce o valoare reală tranzacțiilor digitale, acesta trebuie să se încadreze într-un mediu în care diferite mecanisme de încredere pot funcționa împreună.
Identitatea digitală, autentificarea, atributele, documentele justificative, semnătura electronică sau, mai general, serviciile de încredere răspund unor nevoi diferite pe parcursul unui proces. Articularea acestora permite crearea unei continuități între identificarea unui utilizator, verificarea unei informații și realizarea unei acțiuni sau a unei tranzacții digitale.
Această abordare schimbă modul de a privi încrederea digitală. În loc să reconstruiască mecanisme de verificare la fiecare etapă, întreprinderile se pot baza treptat pe un ansamblu de servicii și informații recunoscute în cadrul unui cadru comun.
Portofelul digital devine astfel o componentă a unui ecosistem mai amplu, în care utilizatorii, întreprinderile și furnizorii de servicii pot interacționa pe baza unor mecanisme comune și interoperabile.
Miza depășește, așadar, implementarea unui nou instrument de identitate digitală. Este vorba de crearea condițiilor care să permită diferitelor servicii de încredere să funcționeze împreună și să susțină noi moduri de utilizare la nivel european.
Către o nouă infrastructură de încredere digitală în Europa?
Pentru întreprinderi, această evoluție ar putea modifica treptat concepția multor procese. Identificarea, partajarea datelor și a documentelor justificative sau efectuarea tranzacțiilor se vor putea baza într-o mai mare măsură pe mecanisme comune, mai degrabă decât pe o succesiune de verificări și controale specifice fiecărui serviciu, proces și tranzacție.
Succesul acestui model va depinde însă de capacitatea sa de a concilia mai multe cerințe: interoperabilitate, securitate, controlul datelor și simplitatea utilizării. Numai în aceste condiții un cadru comun va putea facilita cu adevărat interacțiunile dintre cetățeni, întreprinderi și servicii în întreaga Europă.
Portofelul digital apare astfel mai puțin ca un scop în sine și mai mult ca una dintre componentele unei infrastructuri de încredere mai ample. Diferențele observate în Barometru arată că piețele europene nu pornesc toate de la același punct în ceea ce privește adoptarea acestuia. Însă convergențele în materie de securitate, conformitate, suveranitatea datelor și originea europeană a soluțiilor conturează deja o bază comună pe care aceste noi utilizări se vor putea construi treptat.
Pentru a afla cum percep companiile din Franța, Germania, Italia și Spania pilonii încrederii digitale și ce capacități consideră prioritare pentru următorii ani, consultați Barometrul european al încrederii digitale 2026 realizat de Namirial.
