Ce măsuri protejează planeta
Printre cele mai discutate probleme din lume în ultimele decenii, protecția planetei ocupă un loc important.
De la dezbaterea globală care a început la mijlocul anilor ’80 în jurul „găurii din stratul de ozon” și încălzirii globale, până în prezent, cu Fridays For Future și mișcarea ecologistă condusă de Greta Thunberg, de 40 de ani, populația mondială (sau, cel puțin, o parte din ea) se întreabă ce să facă pentru a salva Pământul.
Care sunt acțiunile care afectează cel mai mult planeta? Care sunt obiceiurile pe care ar trebui să le schimbăm pentru a inversa o tendință care pare inexorabilă?
Amprenta ecologică și consumul de resurse naturale
Impactul pe care îl are modul nostru de viață asupra mediului este rezumat în mod eficient prin expresia amprenta ecologică, un indicator utilizat pentru a evalua consumul de resurse naturale de către oameni, în comparație cu capacitatea planetei de a regenera aceste resurse.
Printre elementele luate în considerare la calcularea amprentei ecologice se numără exploatarea pădurilor, adică consumul de copaci pentru producția de mobilă sau hârtie și carton.
Consumul de hârtie la nivel mondial
Utilizarea hârtiei este unul dintre cele mai dăunătoare lucruri pe care le poți face din punct de vedere al impactului asupra mediului. De fapt, este important să ții cont de faptul că pentru a produce o tonă de hârtie este nevoie să se taie 20 de copaci, să se consume 6,7 milioane de litri de apă și să se emită 1,5 milioane de tone de CO2 în atmosferă.
Deși s-ar putea crede că apelurile constante la protejarea planetei au avut un impact pozitiv și au dus la reducerea consumului de hârtie, din păcate nu este așa. De fapt, un studiu realizat de Statista a arătat că consumul global de hârtie este în creștere și va continua să crească în fiecare an, cel puțin până în 2032, crescând de la 420 de milioane de tone în 2023 la 427 de milioane de tone în 2024, ajungând treptat la o estimare de 476 de milioane de tone în 2032. Câteva calcule simple sunt suficiente pentru a înțelege ce înseamnă aceste cifre în termeni de impact asupra mediului. Conform previziunilor, pentru a satisface cererea de hârtie în 2032, vor trebui tăiați 9,52 miliarde de copaci, vor trebui consumați 3,19 milioane de miliarde de litri de apă și vor fi emise în mediu 714 000 de miliarde de tone de CO2.
Nu doar hârtie: ce consumăm când imprimăm
Dar asta nu este tot. Aceste cifre se referă la hârtia produsă de fabricile de hârtie. La acestea trebuie adăugate cele legate de utilizarea efectivă a hârtiei. De exemplu: atunci când imprimăm un contract sau orice alt document care trebuie semnat, pe lângă consumul de hârtie, trebuie să adăugăm și consumul de toner și cartușe de cerneală, care odată epuizate devin deșeuri care trebuie eliminate.
Imprimantele în sine sunt produse care necesită consumul de materii prime pentru producția lor și, în timp, sunt destinate să devină deșeuri electronice.
De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că documentele pe care le imprimăm pe hârtie trebuie arhivate și, prin urmare, necesită utilizarea de dosare, dulapuri și spațiu fizic, fie că sunt documente personale care trebuie păstrate acasă sau, într-o măsură mai mare, documente pe hârtie care pot fi imprimate și stocate în companii.
În cele din urmă, când nu mai avem nevoie de ele și poate chiar le aruncăm pentru a face loc, documentele pe care le-am tipărit devin deșeuri, intrând într-un proces de reciclare care nu este întotdeauna 100% eficient.
Semnăturile electronice ajută la protejarea mediului
Pentru problemele legate de tipărirea documentelor de fiecare dată când trebuie să semnăm un contract, un acord sau pur și simplu un formular care trebuie livrat cuiva, semnăturile electronice sunt soluția.
Utilizarea semnăturilor electronice pentru semnarea documentelor contribuie la creșterea sustenabilității proceselor comerciale din punct de vedere ecologic. Avantajele ecologice ale semnăturilor electronice sunt:
- Reducerea consumului de hârtie: Desigur, reducerea consumului de hârtie este primul beneficiu direct obținut atunci când se trece la procese de afaceri în care documentele sunt gestionate și semnate digital. În consecință, pe lângă economiile financiare, acest lucru se traduce prin reducerea consumului de copaci, apă, toner și imprimante, precum și prin reducerea emisiilor de CO2 în mediu.
- Mai puține deplasări, consum redus de energie și mai puțină poluare: trecerea la semnarea digitală a documentelor înseamnă, de asemenea, că semnatarii pot semna documentele de la distanță, fără a fi nevoiți să se deplaseze la locul unde se află fizic documentele pe hârtie. Acest lucru se traduce printr-o reducere a consumului legat de astfel de deplasări, cu economii evidente și efecte pozitive asupra mediului.
- Fluxuri de lucru mai eficiente: un alt avantaj al utilizării semnăturilor electronice în locul semnăturilor olografe nu trebuie subestimat: posibilitatea de a avea procese de semnare mai eficiente, în care semnăturile sunt furnizate mai rapid și în conformitate cu un flux de lucru în care fiecare persoană care trebuie să semneze poate face acest lucru în mod independent, oricând dorește și oriunde s-ar afla, pur și simplu conectându-se la documentul digital care trebuie semnat prin intermediul propriului dispozitiv.
