Încrederea digitală se impune treptat ca un element structurant al transformării întreprinderilor europene. Securitate, conformitate, suveranitatea datelor, inteligența artificială sau chiar lupta împotriva fraudei: organizațiile trebuie astăzi să concilieze accelerarea utilizării tehnologiilor digitale cu gestionarea noilor riscuri.
Pentru cea de-a doua ediție, Barometrul încrederii digitale, realizat în parteneriat cu Xerfi, își extinde analiza la nivelul Europei. Desfășurat în rândul a 700 de factori de decizie din IMM-uri și mari întreprinderi din Franța, Germania, Italia și Spania, studiul permite compararea, pe baza unei metodologii comune, a percepțiilor, practicilor și priorităților din patru mari piețe europene.
Această comparație scoate în evidență o constatare: deși anumite elemente fundamentale ale încrederii digitale sunt împărtășite pe scară largă, întreprinderile europene nu avansează în același ritm și nu au neapărat aceleași priorități.
Există, așadar, o viziune europeană comună asupra încrederii digitale sau specificitățile naționale continuă să traseze traiectorii distincte?
Se conturează o bază comună a încrederii digitale în Europa
De la o țară la alta, întreprinderile europene nu abordează neapărat încrederea digitală cu aceleași priorități. Cu toate acestea, se conturează mai multe cerințe comune, în special în ceea ce privește reglementarea, suveranitatea datelor și alegerea partenerilor tehnologici.
RGPD rămâne un punct de referință major. Acesta este menționat de 89 % dintre factorii de decizie din Franța, 87 % din Germania, 84 % din Italia și 70 % din Spania. În ciuda diferențelor dintre piețe, protecția datelor rămâne, așadar, profund înrădăcinată în modul în care întreprinderile europene își construiesc mediile digitale de încredere.
Această atenție acordată datelor se reflectă și în alegerea soluțiilor tehnologice. Între 58% și 67% dintre factorii de decizie consideră originea europeană a furnizorilor lor ca un criteriu prioritar, acest aspect fiind deosebit de important în Italia și Franța. Localizarea și mediul în care sunt prelucrate datele devin astfel elemente integrante ale relației de încredere.
Protecția și suveranitatea datelor se numără, de altfel, printre principalele beneficii asociate soluțiilor europene pe cele patru piețe.
Se pare, așadar, că se consolidează o bază comună la nivel european: protejarea datelor, evoluția într-un cadru de reglementare de încredere și o mai bună stăpânire a mediului tehnologic.
Însă faptul că împărtășesc aceleași principii fundamentale nu înseamnă că avansează în același ritm. Tocmai în ceea ce privește punerea lor în aplicare, diferențele dintre cele patru piețe devin mai vizibile.
O aceeași ambiție, dar patru niveluri de maturitate
Faptul că se împărtășesc anumite principii fundamentale nu înseamnă însă că transformarea digitală avansează în mod uniform în Europa. Nivelurile de digitalizare, în special ale proceselor, reflectă ritmurile de transformare specifice fiecărei țări.
Franța, Italia și Spania se situează la niveluri relativ apropiate, cu o medie de 3,9 procese digitalizate pe întreprindere în Franța, 4,1 în Italia și 4 în Spania. Germania se distinge printr-o medie mai scăzută, de 3,1 procese digitalizate.
Însă maturitatea digitală nu se măsoară doar prin numărul de procese deja digitalizate. Prioritățile evoluează: nu mai este vorba doar de a digitaliza cât mai mult posibil, ci și de a securiza tranzacțiile, de a gestiona mai bine datele și de a conecta cât mai bine sistemele existente pentru a evita „unghiurile moarte”.
Obstacolele întâmpinate pot, de asemenea, să încetinească această transformare. Deși bugetul reprezintă o dificultate comună, sistemele vechi sau complexitatea reglementărilor nu au aceeași pondere de la o țară la alta.
Transformarea digitală avansează, așadar, cu viteze diferite în Europa. Aceste diferențe de maturitate influențează, de asemenea, modul în care întreprinderile definesc ceea ce reprezintă, pentru ele, un mediu digital de încredere.
Încrederea digitală nu înseamnă același lucru în fiecare țară
Dincolo de nivelul lor de maturitate, însăși noțiunea de încredere digitală variază de la o țară la alta, în funcție de preocupările și prioritățile întreprinderilor.
În Franța, aceasta rămâne strâns asociată cu conformitatea și protecția datelor. În Italia, dimensiunea relațională capătă o importanță mai mare, încrederea clienților și reputația fiind pe primul plan. În Germania, aspectele legate de date ocupă un loc mai important.
Spania adoptă o abordare mai transversală, în care se întrepătrund relația cu clientul, conformitatea și transparența. Se distinge, de asemenea, printr-o viziune mai strategică pe termen lung, în care încrederea digitală este privită ca un motor al creșterii și al competitivității, dincolo de simplele cerințe de conformitate.
Aceste diferențe au consecințe foarte concrete. În funcție de ceea ce înțeleg ele prin noțiunea de încredere, întreprinderile nu vor căuta neapărat să-și consolideze aceleași capacități și nici să-și orienteze investițiile în același mod.
Prin urmare, pare să coexiste o bază europeană cu mai multe viziuni naționale asupra încrederii digitale. O diversitate care se manifestă în mod deosebit atunci când o nouă tehnologie, precum inteligența artificială, intră în ecuație.
IA: adoptarea nu este suficientă pentru a crea încredere
Inteligența artificială constituie un bun indicator al acestor abordări diferite. Utilizarea mai intensă a IA nu înseamnă neapărat o mai mare disponibilitate de a avea încredere în ea, mai ales atunci când intervine în procese critice.
Franța și Spania înregistrează cele mai ridicate niveluri de utilizare a IA, în jur de 68-70 %, devansând Germania și Italia, cu valori de aproximativ 54-55 %. Cu toate acestea, ierarhia se inversează când vine vorba de fiabilitate: 42 % dintre factorii de decizie francezi consideră IA ca fiind fiabilă pentru procesele critice, față de 47 % în Spania, 49 % în Italia și 52 % în Germania.
Nici preocupările nu sunt aceleași. În Franța, confidențialitatea datelor ocupă primul loc. În Germania și Italia, dependența de furnizori non-europeni suscită mai multe îngrijorări, în timp ce în Spania, pierderea controlului uman ocupă un loc mai important.
Prin urmare, problema nu mai este doar dacă întreprinderile europene vor adopta IA, ci în ce condiții vor fi dispuse să aibă încredere în ea. Fiabilitate, controlul asupra datelor, autonomia tehnologică sau controlul uman: așteptările diferă, dar toate reflectă aceeași nevoie de a reglementa integrarea acesteia.
IA devine astfel un indicator al diferitelor concepții europene privind încrederea digitală: adoptarea poate avansa rapid, fără ca încrederea să evolueze în același ritm.
Frauda, reglementarea și suveranitatea: mize europene, percepții diferite
Dincolo de noile tehnologii, încrederea digitală depinde și de capacitatea întreprinderilor de a face față amenințărilor, de a-și proteja datele și de a păstra controlul asupra mediului lor digital. În privința acestor aspecte, apar preocupări comune, în ciuda unor percepții asupra riscului uneori foarte contrastante.
Frauda este un exemplu deosebit de clar în acest sens. 72 % dintre factorii de decizie italieni, 64 % dintre cei francezi și 59 % dintre cei spanioli declară că au constatat o creștere a tentativelor de fraudă în ultimele douăsprezece luni, față de doar 36 % în Germania. De asemenea, este important de subliniat că phishingul și furtul de identitate se numără printre amenințările principale în cele patru țări.
În același timp, companiile trebuie să facă față unui cadru de reglementare exigent și extrem de schimbător, precum și unor preocupări tot mai mari legate de controlul asupra datelor. Suveranitatea digitală se înscrie direct în această reflecție: originea furnizorilor, localizarea datelor sau chiar garanțiile oferite de soluțiile europene devin criterii de luat în considerare în alegerile tehnologice.
Securitatea, conformitatea și suveranitatea sunt astfel din ce în ce mai strâns legate. Protejarea unei interacțiuni digitale nu mai înseamnă doar prevenirea fraudei sau respectarea unei obligații de reglementare, ci și analizarea actorilor, a infrastructurilor și a tehnologiilor cărora întreprinderea alege să le acorde încrederea sa.
Aceste mize sunt europene, dar intensitatea lor și răspunsurile oferite rămân specifice fiecărei piețe. O diversitate care se regăsește, de asemenea, în strategiile pe care întreprinderile încep să le elaboreze pentru următorii ani.
Către o încredere digitală mai strategică până în 2028?
Aceste contraste se reflectă și în modul în care întreprinderile își imaginează viitorul. Până în 2028, nu toate acordă încă același rol încrederii digitale în strategia lor.
În Franța, Germania și Italia, aceasta rămâne asociată în principal cu conformitatea cu reglementările. Spania se distinge mai mult: 60 % dintre factorii de decizie asociază încrederea digitală cu creșterea economică și avantajul competitiv, față de 38 % care o asociază cu conformitatea.
Investițiile avute în vedere reflectă, de asemenea, priorități diferite. Securizarea tranzacțiilor se remarcă în Franța, guvernanța datelor în Germania, interoperabilitatea și conectivitatea în Italia, în timp ce Spania acordă o importanță mai mare inteligenței artificiale și automatizării.
Aceste orientări ridică o întrebare mai amplă pentru următorii ani: încrederea digitală va rămâne în primul rând un răspuns la cerințele de securitate și conformitate sau va deveni treptat un motor al transformării, al competitivității și al creșterii?
În acest moment, Europa nu pare să se îndrepte către un răspuns unic. Cele patru piețe conturează mai degrabă mai multe traiectorii către același obiectiv: crearea unor medii digitale care să fie în același timp fiabile, sigure și capabile să susțină inovarea.
Încrederea digitală în Europa: ce trebuie reținut
În Europa se conturează o dinamică comună, dar încrederea în mediul digital nu urmează încă o traiectorie unică. Țările analizate au în comun anumite cerințe privind protecția datelor, reglementarea și suveranitatea, prezentând totuși niveluri de maturitate și priorități diferite.
Digitalizarea proceselor, inteligența artificială, frauda, guvernanța datelor sau alegerile tehnologice: fiecare piață își construiește propriul echilibru între transformare, gestionarea riscurilor și încredere.
Această diversitate nu împiedică apariția unei ambiții comune. Pe măsură ce utilizările digitale evoluează, încrederea devine o condiție esențială pentru a permite întreprinderilor europene să continue să se transforme, să-și securizeze interacțiunile și să adopte noi tehnologii.
Pentru a afla mai multe și a descoperi toate datele, comparațiile dintre Franța, Germania, Italia și Spania, precum și perspectivele până în 2028, faceți clic pe banner pentru a consulta studiul complet.
