ESG și inteligența artificială: către un model de afaceri durabil
Între ESG și inteligența artificială nu e vorba doar de o simplă combinație: e un adevărat simpozion de oportunități și provocări.
De când sustenabilitatea corporativă a devenit un indicator cheie de performanță (KPI), aproape toate companiile mijlocii și mari s-au angajat pe calea virtuoasă de a integra evaluarea sustenabilă și etică a performanței organizaționale într-un cadru structurat, incluzând-o în Agenda 2030.
Acronimul ESG provine de la Environmental, Social și Governance (Mediu, Social și Guvernanță), care reprezintă cei trei piloni fundamentali pe care se bazează evaluarea sustenabilității mediului unei companii. Pe lângă raportarea financiară propriu-zisă, care se regăsește în situațiile financiare, companiile trebuie să întocmească în fiecare an și așa-numitul raport de sustenabilitate, un instrument care în ultimii ani a căpătat o importanță din ce în ce mai mare, atât de mare încât este utilizat chiar și de instituțiile de credit ca mijloc de evaluare a solidității investițiilor comerciale.
Raportul de sustenabilitate este întocmit pe baza a trei criterii:
- Mediul: impactul companiei asupra mediului este crucial. De aceea, principalele obiective în acest domeniu sunt limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin monitorizarea periodică a fabricilor și centrelor de date, reducerea consumului de resurse naturale și gestionarea deșeurilor pentru a reduce impactul asupra mediului.
- Social: practicile comerciale afectează în mod direct viața angajaților și a comunității din zona în care își desfășoară activitatea compania. O organizație virtuoasă se distinge de celelalte prin modul în care tratează oamenii, prin politicile sale privind aspectele legate de drepturile lucrătorilor, cum ar fi remunerarea echitabilă, egalitatea de gen și siguranța la locul de muncă. O companie cu un impact social pozitiv generează o valoare tangibilă pentru comunitățile locale, trăind în armonie cu acestea și nu în conflict.
- Guvernanță: o organizație durabilă este în primul rând o organizație transparentă, condusă și guvernată într-un mod sănătos. Evaluarea proceselor de guvernanță înseamnă găsirea indicatorilor potriviți pentru măsurarea eticii corporative, ceea ce înseamnă să știi cum să echilibrezi relațiile de putere cu acționarii, să cuantifici remunerația directorilor executivi într-un mod echilibrat și să monitorizezi gestionarea riscurilor.
ESG – cum să generezi date valoroase: rolul inteligenței artificiale
Astăzi, având în vedere rolul complementar și sinergic al tehnologiilor de automatizare cu bunele practici durabile, companiile pot monitoriza mai ușor progresul lor către obiectivele ESG, îmbunătățind astfel conformitatea cu reglementările.
Acest lucru aduce un avantaj competitiv enorm pentru organizațiile implicate în activități de raportare non-financiară. Beneficiul în termeni de reputație este atât de mare încât unele companii, în ciuda faptului că nu au o obligație specifică de reglementare, decid în mod voluntar să întocmească un raport de sustenabilitate.
Alte companii, pe de altă parte, sunt obligate să facă acest lucru: începând din 2026, de exemplu, Directiva privind raportarea sustenabilității corporative va fi obligatorie și pentru companiile necotate la bursă cu cel puțin 250 de angajați și o cifră de afaceri mai mare sau egală cu 50 de milioane de euro.
Integrarea surselor de date în raportarea privind sustenabilitatea: sinergia dintre sistemele informatice și AI
În acest scenariu în continuă schimbare, AI se dovedește încă o dată a fi tehnologia indispensabilă de care companiile au nevoie: având în vedere cantitatea de date necesară pentru analiza ratingului de sustenabilitate, Inteligența Artificială este scurtătura ideală pentru a genera date utile pentru optimizarea proceselor ESG.
Este ușor de spus ce măsuri trebuie luate pentru a atinge obiectivele în domeniile mediului, social și al guvernanței: corelarea datelor din aplicații precum ERP și Enterprise Performance Management permite interceptarea parametrilor și pârghiilor asupra cărora se poate interveni punctual. Integrarea dintre sistemele informatice, AI și obiectivele ESG conduce la armonizarea informațiilor provenite din surse diferențiate, structurate și nestructurate, pentru a oferi o valoare financiară mai mare deciziilor în cel mai scurt timp posibil.
Simplificarea raportării privind sustenabilitatea cu ajutorul AI, rezultate obținute de PwC și McKinsey
Conform unui studiu realizat de McKinsey în 2025, adoptarea AI în ESG a crescut semnificativ în ultima perioadă, marcând o creștere a activităților de raportare și conformitate.
Această cifră este confirmată și de un studiu realizat de PwC, potrivit căruia pentru 47% dintre companii factorii capabili să îmbunătățească procesul de raportare includ o utilizare mai eficientă a tehnologiei și o verificare a disponibilității și integrității datelor.
Noile tehnologii pentru automatizare și analiză a informațiilor aduc, de asemenea, rezultate abundente investitorilor. Utilizarea pe scară largă AI simplifică activitățile de control al guvernanței, demascând în timp real posibile tentative de greenwashing. Analiza predictivă permite o înțelegere completă a riscurilor și oportunităților de investiții: o adevărată bilă de cristal pentru părțile interesate.
Din sondajul McKinsey reies cel puțin cinci concluzii cheie, care demonstrează de ce modelele de AI sunt atât de răspândite astăzi în activitățile de raportare ESG:
- 70% dintre companiile chestionate au crescut gradul de adoptare a AI pentru raportarea ESG și evaluarea conformității cu reglementările;
- 65% au implementat echipe dedicate gestionării riscurilor și guvernanței legate de utilizarea inteligenței artificiale pentru monitorizarea performanței ESG;
- utilizarea modelelor predictive bazate pe inteligența artificială a redus cu 40% timpul necesar pentru colectarea și analizarea datelor ESG, sporind acuratețea și actualitatea informațiilor disponibile;
- 55% dintre organizații utilizează sisteme AI pentru a integra date structurate și nestructurate din diferite surse, creând un cadru cuprinzător pentru atingerea obiectivelor ESG;
- 80% dintre companii consideră inteligența artificială un instrument tehnologic care le permite să anticipeze schimbările legislative și să reducă riscurile de neconformitate, îmbunătățind astfel transparența și sporind atractivitatea pentru investitori.
Indicatorii ESG, războiul indicatorilor strategici de performanță
Companiile mari generează aproximativ o sută de indicatori cheie de performanță (KPI) în domeniul mediului, social și al guvernanței. Este un număr foarte mare, dificil de gestionat fără sprijinul unei tehnologii pentru automatizarea proceselor de agregare și analiză a datelor. Acești indicatori de sustenabilitate variază semnificativ în funcție de sectorul de referință și de companie, care poate avea performanțe mai bune sau mai slabe în ceea ce privește unul sau toate pilonii ESG.
După cum reiese din studiul realizat de Roland Berger asupra principalelor companii de telecomunicații prezente în Europa și America de Nord, de exemplu, companiile de telecomunicații sunt mult mai orientate către atingerea obiectivelor de mediu decât către obiectivele sociale și de guvernanță. Reducerea gazelor cu efect de seră este prioritatea acestor organizații, în timp ce creșterea reprezentării femeilor în funcții de conducere în acest sector și reducerea fluctuației de personal sunt mult mai puțin importante.
Acest exemplu arată că cea mai mare provocare pentru indicatorii ESG este găsirea echilibrului potrivit. Dezechilibrul în favoarea unuia sau altuia dintre pilonii ESG intră adesea în conflict cu prioritizarea raportării, ceea ce duce la reproiectarea, într-un ciclu continuu fără oprire, a obiectivelor de sustenabilitate.
