Deputații europeni iau în considerare obligativitatea verificării identității utilizatorilor de internet înainte ca aceștia să poată accesa rețelele sociale. Cu toate acestea, mulți experți consideră că această măsură ar fi dificil de pus în aplicare fără a încălca legislația europeană.
Potrivit lui Eric Le Quellenec, avocat specializat în noile tehnologii, nicio altă națiune, cu excepția Chinei, nu a adoptat o astfel de măsură. Membrii Partidului Renașterea au depus amendamente la proiectul de lege pentru securizarea și reglementarea spațiului digital (SREN). Aceste modificări ar impune utilizatorilor unor platforme precum Facebook, TikTok și Instagram să își confirme identitatea. Susținătorii acestei măsuri susțin că aceasta este menită să combată impunitatea online și discursul instigator la ură, care ar fi încurajat de utilizarea pseudonimelor.
Cu toate acestea, guvernul nu susține aceste amendamente, argumentând că acestea ar putea fi contrare legislației europene. Această analiză este împărtășită de mulți avocați specializați.
În Franța, anonimatul complet pe internet nu există cu adevărat, deoarece legea permite utilizarea pseudonimelor. Legislația europeană nu menționează în mod explicit pseudonimatul, dar interzice punerea în aplicare a unei supravegheri permanente și extinse a rețelelor sociale, așa cum prevede o directivă din 2000. Acest lucru implică posibilitatea pseudonimatului pentru a proteja exprimarea fără a dezvălui în mod direct identitatea persoanelor.
Potrivit lui Eric Le Quellenec, un avocat specializat în noile tehnologii, obligarea utilizatorilor să își certifice în prealabil identitatea, chiar și cu medierea unei terțe părți și intervenția unui judecător pentru a ridica anonimatul, ar fi incompatibilă cu dreptul european. Aceasta ar însemna o schimbare majoră, trecând de la un sistem de libertate totală la un regim declarativ, în care identitatea ar avea prioritate, ceea ce ar constitui o răsturnare a valorilor fundamentale.
Mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă faptul că anonimatul este un element esențial al libertății de exprimare.
Eric Barbry, de la firma de avocatură Racine, împărtășește același punct de vedere, afirmând că, în practică, eliminarea anonimatului nu ar funcționa nici din punct de vedere tehnic, nici din punct de vedere juridic. Este puțin probabil ca Consiliul Constituțional sau Comisia Europeană să valideze proiecte care interzic anonimatul. Nu este o infracțiune să acționezi sub un pseudonim, la fel cum nu este o infracțiune să publici o carte sau un articol sub pseudonim. Deși platformele solicită informații veridice la crearea conturilor, acestea nu sunt obligate să le verifice sau să le certifice.
Cu toate acestea, experții regretă faptul că urmărirea autorilor comentariilor infracționale sub pseudonim este adesea complexă și necesită mult timp, chiar dacă anchetatorii pot solicita legal operatorilor să obțină adrese IP în cazurile cele mai grave.
